HappyNews.ro

Titluri:
RSS
ESTI AICI: Home SOCIAL SOCIAL GLOBETROTTER DE ROMANIA. Cum sa strabati America Latina in patru luni. Aventurile unei coregrafe romance la Machu Picchu

GLOBETROTTER DE ROMANIA. Cum sa strabati America Latina in patru luni. Aventurile unei coregrafe romance la Machu Picchu

Scrie email Print PDF


Cu un rucsac în spate şi două schimburi de haine, românca, născută în Republica Moldova, a parcurs mii de kilometri. A mers pe jos sau cu autocarele locale, a trecut prin jungla amazoniană, a urcat pe munte până la Machu Picchu, a vizitat Cuba şi a traversat deşerturi. De fiecare dată când ajungea într-un oraş, le scria mailuri prietenilor ei din România, cărora le relata în detaliu despre culturile, locurile şi oamenii pe care îi întâlnea în drumul ei. Angela Şuiu, care fost campioana României la dans sportiv în 1995, şi-a povestit pentru gândul călătoriile în Brazilia, Mexic, Insulele Galapagos, Columbia, Chile, Peru, Argentina, Bolivia - marea majoritate a ţărilor Americii Latine. Angela a pornit la drum din Argentina, unde a văzut impresionanta cascadă Iguazu şi Parcul Naţional Talampaya, unul dintre cele mai importante situri paleontologice din lume.

Angela a cheltuit aproximativ 1.000 de euro (1.500 de dolari) pe lună în călătorii, bani în care au intrat şi zborurile cu avionul între diferitele state vizitate. Ţara cea mai ieftină este Bolivia, urmată de Peru şi Columbia, iar cea mai scumpă este Brazilia, susţine coregrafa.

Bolivia: Ţara liliputanilor care mestecă frunze de coca

Pentru a ajunge din Argentina în Bolivia, Angela a fost nevoită să schimbe mai multe autobuze şi a parcurs 6.000 de kilometri în 10 zile. Graniţa a traversat-o pe jos: "Pe lângă noi alergau ca într-un furnicar oameni mici, îmbrăcaţi în haine viu colorate (costumele lor tradiţionale). În spate, cărau, în nişte pături vopsite în culori ţipătoare, fructe şi legume aduse din Argentina. Din Bolivia plecau cu mărfuri pe care le vindeau dincolo de graniţă. Era un du-te-vino continuu, vameşii încercau să-i prindă ca pe iepuri. Cum am trecut de graniţă, am avut impresia că am păşit în ţara liliputanilor, femeile îmi ajungeau până la piept şi bărbaţii până la bărbie, toţi au pielea închisă, iar părul şi ochii sunt negri", spune Angela.

A călătorit cu autobuze de ţară "prin care fluiera vântul şi care îţi zgâlţâiau creierii" şi a văzut în jur o sărăcie cruntă - sate de cinci-şase căsuţe de lut, în care oamenii nu aveau nimic. Femeile îşi spălau rufele într-un râu aflat la kilometri distanţă. Când ajungea într-o localitate, Angela cumpăra fructe la bucată şi mânca din mers. Apa şi lichidele se vindeau în pungi de plastic, pe care oamenii le rupeau cu dinţii ca să poată bea. 80% din populaţia din nordul Argentinei şi din Bolivia mestecă o plantă care se numeşte coca. "Toţi umblă cu un cocoloş de coca în gură şi au dinţii verzi". Până şi farmaciştii le recomandau oamenilor să mestece frunze de coca. Atunci când Angela a ajuns la o farmacie, vânzătoarea i-a recomandat frunze de coca "pentru digestie".

În oraşe, n-a văzut semafoare la intersecţii şi nici zebre pentru pietoni. Şoferii erau grăbiţi şi nu respectau regulile de circulaţie, a remarcat coregrafa.

Peru: Ca să vizitezi Machu Picchu ai nevoie de condiţie fizică

Vechiul oraş incaş Machu Picchu este situat la o înălţime de 2.400 de metri, între patru munţi. A fost considerat un lăcaş sfânt, însă, după cucerirea Americii Latine de către europeni, oraşul a fost abandonat şi găsit de arheologi acum 100 de ani. Pentru că nu a fost descoperit de spanioli în secolul al XVI-lea, oraşul a supravieţuit intact.

"În fiecare dimineaţă sunt puse la vânzare doar 400 de bilete pentru muntele Huayna Picchu, care este lângă Macchu Picchu şi îţi permite să vezi oraşul ca din elicopter. De aceea, mulţi oameni preferă să urce muntele noaptea pentru a ajunge la coadă dimineaţa la primele raze ale soarelui. Trebuie să ai condiţie fizică pentru a vizita oraşul. Sunt foarte multe trepte, suişuri şi coborâşuri", spune Angela Şuiu.

Cuba, ţara în care este ilegal să stai în gazdă. "Dacă te prind, te arestează"

"Când am pornit în această călătorie, Cuba a fost ţara care mi-a stârnit cea mai mare curiozitate şi singura pentru care aveam nevoie de viză. Nu ştiam la ce să mă aştept, turiştii care au fost acolo vorbeau foarte frumos de Cuba şi eram tare curioasă cum arată această ţară comunistă", îşi aminteşte ea.

Hotelurile în Cuba sunt scumpe, iar bugetul Angelei era mic. Aşa că a fost nevoită să stea o noapte în apartamentul mizer al unei bătrâne, clandestin. "În Cuba este ilegal să stai în gazdă, dacă te prind, te arestează. M-am dus la o adresă pe care am obţinut-o de la cineva din Argentina. Am sunat la uşă şi mi-a deschis o negresă bătrână, de peste 80 de ani. I-am spus cine sunt şi ce vreau, iar ea m-a primit în apartamentul ei umil care mirosea a sărăcie cruntă". Condiţiile în care locuia femeia erau deplorabile. "Bătrâna mi-a arătat baia, care, după spusele ei, era excelentă, dar când am văzut-o şi am mirosit-o... apă curentă nu avea. Cu ajutorul unei căni şi a unei găleţi am încercat să mă spăl, dar nu m-am simţit mai curată.Oglinda era atât de murdară încât abia puteai să vezi ceva în ea. Până şi aşternuturile erau murdare".

Bătrâna i-a povestit cum stau lucrurile în ţara lor. Se plângea că oamenii duc o viaţă mizerabilă, că are o pensie de cinci dolari pe lună şi că este nevoită să închirieze una din cele două camere ale apartamentului pentru cei care vin din ţările Americii Latine. Asta este singura posibilitate pe care o are ca să supravieţuiască în ţara comunistă în care un kilogram de carne costă şase dolari.

Toţi au acces gratuit la învăţământ, şcoala este obligatorie şi oricine poate termina o facultate, dar la ce serveşte, când salariile sunt între 20-37 de dolari pe lună şi asta numai după mulţi ani de experienţă?

Bătrâna i-a oferit Angelei o conservă pe care o obţinuse cu greu. "În ea se aflau doar doi peştişori amărâţi... am înghiţit în gol şi am adormit flămândă". A doua zi când a plecat, i-a lăsat bătrânei nişte bani - "i se citea în ochi bucuria că va putea să-şi ia ceva de mâncare ". Deşi săracă, gazda ei era mulţumită pentru acoperişul de deasupra capului şi că a crescut cinci copii care sunt săraci, dar nu fură şi nu se prostituează.

Prostituţia este foarte răspândită în Cuba. Angela a auzit povestea unui taximetrist a cărui soţie era prostituată. Cei doi aveau copii pe care femeia îi îngrijea în timpul zilei. Seara târziu, soţul ei o ducea cu maşina la hotel unde femeia îşi "vizita" clenţii. El o aştepta până când se termina întâlnirea şi apoi se întorceau împreună acasă la copii cu ceva dolari în plus. Astfel de situaţii sunt destul de întâlnite în Cuba, spune ea.

"Turiştii se duc în Cuba pentru a se distra, pentru prostituate. Restaurantele sunt pline de mâncare, dar cubanezii nu au ce mânca, magazinele sunt goale. Ca turist, nu vezi Cuba cea adevărată. A fost cea mai tristă ţară pe care am vizitat-o. Toată lumea aşteaptă să se întâmple ceva, parcă sunt sedaţi. Nu cred că sistemul va mai ţine mult, oamenii au impresia că ţara le-a murit de mult. Ceva o să se întâmple în curând", crede coregrafa.

Cel mai periculos moment. Cum era Angela să se înece în Argentina

Cel mai periculos moment al călătoriei s-a petrecut chiar la începutul ei, în Argentina. Autocarul în care se afla s-a împotmolit într-un râu. Turiştii au încercat să elibereze maşina din apă mutând pietre ca să devieze râul, dar nu au reuşit. Localnicii stăteau pe margine şi priveau liniştiţi la eforturile lor. Un argentinian i-a dus pe turişti într-un sat din apropiere unde au înnoptat.

A doua zi la patru dimineaţa, Angela şi un alt turist au încercat să traverseze râul înapoi prin întuneric ca să prindă autobuzul care i-ar fi dus la cel mai apropiat oraş. Noaptea plouase iar râul era învolburat şi afară era întuneric. Cei doi au mers prin râu împotriva curentului timp de o oră pentru că apa măturase drumul. Erau cât pe ce să fie luaţi de ape, dar au reuşit să se ghideze către celălalt mal după o luminiţă care s-a dovedit a fi de la telefonul mobil al unui localnic. Acesta i-a dus până la şosea şi apoi şi-a văzut de drumul lui. Autobuzul nu venea, iar cei doi erau uzi leoarcă şi tremurau necontrolat. Angela şi-a dat seama că, dacă rămân să aştepte, vor muri de frig, astfel că au mers 50 de kilometri pe jos coborând din munţi până au ajuns la cel mai apropiat oraş.

Sursa: Gandul


Newer news items:
Older news items:

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează